Jakab, Istennek és az Úr Jézus Krisztusnak rabszolgája a szétszórtan levő tizenkét törzsnek: Üdvözlet!		Iacov*, sclav al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Cristos, către cele douăsprezece triburi care sunt răspândite pretutindeni: Salutare!
Teljes örömnek tekintsétek, testvéreim, ha különféle próbákkal kerültök szembe,		Fraţii mei, consideraţi ca o mare bucurie când treceţi prin diferite încercări,
hiszen tudjátok azt, hogy a hitetek próbája kitartást eredményez.		fiindcă ştiţi că încercarea credinţei voastre duce la perseverenţă.
A kitartás pedig hadd tegye teljessé munkáját, hogy teljesek és minden tekintetben épek legyetek, és semminek se legyetek híján.		Dar perseverenţa să-şi desăvârşească lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi şi sănătoşi în toate privinţele şi să nu vă lipsească nimic.
Ha tehát valamelyikőtök híján van a bölcsességnek, kitartóan kérje Istent, mert ő nagylelkűen és szemrehányás nélkül ad mindenkinek; és megadatik neki.		Astfel, dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, să i-o ceară neîncetat lui Dumnezeu, căci el le dă tuturor cu generozitate şi fără să reproşeze şi ea îi va fi dată.
De hittel kérje kitartóan, egyáltalán nem kételkedve, mert aki kételkedik, az olyan, mint a tengernek szél űzte és ide-oda hajtott hulláma.		Dar să i-o ceară neîncetat şi cu credinţă, fără să se îndoiască deloc, fiindcă cel care se îndoieşte este ca valul mării împins de vânt şi purtat încoace şi-ncolo.
Az ilyen ember bizony ne vélje, hogy bármit is kap majd Jehovától;		De fapt, omul acela să nu creadă că va primi ceva de la Iehova.
határozatlan ember ő, minden útjában állhatatlan.		Este un om nehotărât, nestatornic în toate căile lui.
Az alacsony sorú testvér pedig ujjongjon felmagasztalásán,		Dar fratele de condiţie umilă să exulte datorită înălţării lui,
és a gazdag a megaláztatásán, mert ő, mint a növények virága, el fog múlni.		iar bogatul datorită umilirii lui, fiindcă va trece ca floarea ierbii.
Mert felkel a nap tikkasztó hőségével, s kiszárítja a növényzetet, és lehull annak virága, és külső szépsége elvész. Így a gazdag ember is el fog hervadni életének útjaiban.		Pentru că soarele răsare cu căldura lui arzătoare şi usucă iarba, iar floarea ei cade şi frumuseţea înfăţişării ei piere. Tot aşa se va veşteji şi bogatul pe căile vieţii lui.
Boldog az az ember, aki kitartással tűri a próbát, mert miután helyeseltté vált, megkapja az élet koronáját, amelyet Jehova megígért azoknak, akik nem szűnnek meg szeretni őt.		Fericit este omul care perseverează în încercare, pentru că, fiind aprobat, va primi coroana vieţii, pe care Iehova le-a promis-o celor ce-l iubesc.
Senki ne mondja, amikor próba alatt áll: „Isten tesz próbára.” Rossz dolgokkal ugyanis nem lehet próbára tenni Istent, és ő maga sem tesz ilyesmikkel próbára senkit.		Nimeni, când este în încercare, să nu zică: „Sunt încercat de Dumnezeu“. Căci Dumnezeu nu poate fi încercat cu lucruri rele şi el nu încearcă pe nimeni.
Hanem mindenki úgy van próbára téve, hogy a saját kívánsága vonzza és csábítja.		Ci fiecare este încercat, fiind atras şi ademenit de propria lui dorinţă.
Mikor aztán a kívánság megfogant, bűnt szül, a bűn pedig, mikor teljességre jut, halált hoz világra.		Apoi dorinţa, când devine roditoare, dă naştere păcatului, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moartea.
Ne vezessenek félre titeket, szeretett testvéreim.		Să nu vă lăsaţi induşi în eroare, iubiţii mei fraţi!
Minden jó adomány és minden tökéletes ajándék felülről való, mert az égi világosság Atyjától jön alá, és őnála nincsen változás, nem fordul, mint az árnyék.		Orice dar bun şi orice cadou perfect este de sus, căci coboară de la Tatăl luminilor cereşti, iar la el nu este schimbare — el nu se întoarce ca umbra.
Mivel úgy akarta, világra hozott minket az igazság szava által, hogy valamiféle zsengéje legyünk a teremtményeinek.		El, potrivit voinţei sale, ne-a adus în existenţă prin cuvântul adevărului, ca să fim primele roade dintre creaturile sale.
Tudjátok meg ezt, szeretett testvéreim. Legyen minden ember gyors a hallásra, lassú a szólásra, lassú a haragra;		Să ştiţi aceasta, iubiţii mei fraţi: Orice om trebuie să fie prompt la ascultare, încet la vorbire, încet la mânie,
mert ember haragja nem munkálja Isten igazságosságát.		pentru că mânia omului nu înfăptuieşte dreptatea lui Dumnezeu.
Vessetek le azért minden szennyet és a rosszaságot, mint ami fölösleges, és fogadjátok szelídséggel azon szó beplántálását, amely képes megmenteni a lelketeket.		De aceea, înlăturaţi orice murdărie şi ce este de prisos, răutatea, şi acceptaţi cu blândeţe să fie sădit în voi cuvântul care poate să vă salveze sufletele.
Legyetek azonban cselekvői a szónak, és ne csupán hallgatói, hamis érveléssel ámítva magatokat.		Fiţi însă împlinitori ai cuvântului, nu doar ascultători, amăgindu-vă singuri cu raţionamente false.
Mert ha valaki hallgatója a szónak, és nem cselekvője, az hasonló az olyan emberhez, aki természet szerinti arcát nézi a tükörben.		Căci, dacă cineva este ascultător al cuvântului şi nu împlinitor, seamănă cu un om care-şi priveşte faţa naturală în oglindă.
Mert megnézi magát, aztán elmegy, és máris elfelejti, milyen ember is ő.		Fiindcă se priveşte, apoi pleacă, uitând imediat ce fel de om este.
De aki beletekint a szabadság tökéletes törvényébe, és megmarad annál, az az ember, minthogy nem feledékeny hallgatóvá, hanem a munka cselekvőjévé lett, boldog lesz annak cselekvésében.		Dar cel care-şi adânceşte privirea în legea perfectă a libertăţii şi stăruie în ea, acest om, pentru că a devenit nu un ascultător uituc, ci un înfăptuitor al lucrării, va fi fericit înfăptuind-o.
Ha valaki úgy véli magáról, hogy követi az imádat formáját, de nem zabolázza meg a nyelvét, hanem továbbra is ámítja a saját szívét, annak hiábavaló az imádati formája.		Dacă cineva crede că i se închină lui Dumnezeu într-un mod corect, dar nu-şi ţine limba în frâu, ci îşi amăgeşte inima, închinarea acestui om este deşartă.
Istenünk és Atyánk álláspontja szerint a tiszta és beszennyezetlen imádati forma ez: gondot viselni az árvákra és az özvegyekre nyomorúságukban, és szennyfolt nélkül megtartani magunkat a világtól.		Închinarea curată şi neîntinată în ochii Dumnezeului şi Tatălui nostru este aceasta: să te îngrijeşti de orfani şi de văduve în necazul lor şi să te păstrezi nepătat de lume.