Ezután bement Jerikóba, és áthaladt rajta.		Și el a intrat în Ierihon și a străbătut orașul.
Volt itt egy Zákeus nevű gazdag férfi, aki főadószedő volt.		Aici era un om pe nume Zacheu, șeful încasatorilor de impozite, care era bogat.
Ő nagyon szerette volna látni Jézust, de a sokaság miatt nem láthatta, mert alacsony volt.		El voia să vadă cine era acest Isus, dar nu putea din cauza mulțimii, pentru că era mic de statură.
Így hát előrefutott, és felmászott egy eperfügefára*, hogy lássa őt, mert arra kellett elhaladnia.		De aceea, a alergat înainte și s-a urcat într-un sicomor ca să-l vadă, pentru că urma să treacă pe acolo.
Mikor pedig Jézus arra a helyre ért, feltekintett, és ezt mondta neki: „Zákeus, siess, gyere le, mert ma a te házadban kell megszállnom.”		Când Isus a ajuns în locul acela, și-a ridicat privirea și i-a zis: „Zacheu, grăbește-te să cobori, căci astăzi voi rămâne în casa ta!“
Erre az gyorsan lejött, és örömmel vendégül látta őt.		Atunci el s-a grăbit să coboare și l-a primit cu bucurie ca oaspete.
Amikor látták ezt, mindannyian morgolódtak: „Olyan férfinak a házában vendégeskedik, aki bűnös.”		Însă, când au văzut aceasta, toți au început să murmure, zicând: „A intrat să găzduiască la un om păcătos“.
Zákeus pedig felállt, és így szólt az Úrhoz: „Uram, javaim felét odaadom a szegényeknek, és bármit zsaroltam is ki* valakitől, négyszeresen visszatérítem.”		Dar Zacheu s-a ridicat și i-a zis Domnului: „Iată! Jumătate din bunurile mele, Doamne, le dau săracilor și orice am extorcat de la cineva prin acuzație falsă înapoiez împătrit“.
Jézus erre ezt mondta neki: „A mai napon Isten megmentett téged és a családodat, mivel te is Ábrahám fia vagy.		Atunci Isus i-a zis: „Astăzi a venit salvarea în casa aceasta, pentru că și el este un fiu al lui Avraam.
Mert az Emberfia azért jött, hogy megkeresse és megmentse, ami elveszett.”		Căci Fiul omului a venit să caute și să salveze ce era pierdut“.
Míg a tanítványok ezekre figyeltek, ő egy másik szemléltetést is elmondott, mivel közel volt Jeruzsálemhez, és ők azt hitték, hogy Isten királysága nyomban meg fog jelenni.		În timp ce ascultau aceste lucruri, le-a mai spus o ilustrare, fiindcă era aproape de Ierusalim și ei credeau că regatul lui Dumnezeu se va arăta îndată.
Így szólt tehát: „Egy előkelő származású ember messzi földre utazott, hogy királyi hatalmat kapjon, és visszatérjen.		De aceea, el a zis: „Un om de neam ales s-a dus într-o țară îndepărtată ca să obțină putere regală și apoi să se întoarcă.
Hívatta		El a chemat zece sclavi, le-a dat zece mine și le-a zis: «Faceți negoț cu ele până vin eu».
rabszolgáját, szétosztott köztük		Dar locuitorii țării lui îl urau și au trimis după el o solie, ca să spună: «Nu vrem ca omul acesta să fie rege peste noi».
minát*, és ezt mondta nekik: »Kereskedjetek ezekkel, míg megjövök.«		În cele din urmă, când s-a întors, după ce obținuse puterea regală, a poruncit să fie chemați la el sclavii cărora le dăduse arginții, ca să afle ce câștigaseră făcând negoț.
Polgártársai azonban gyűlölték őt, és követeket küldtek utána, hogy mondják meg neki: »Nem akarjuk, hogy király legyél felettünk.«		Atunci a venit primul, zicând: «Doamne, mina ta a câștigat zece mine!»
Végül, miután megkapta a királyi hatalmat*, és visszajött, összehívta a rabszolgákat, akiknek a pénzt* adta, hogy megállapítsa, mekkora haszonra tettek szert a kereskedéssel.		El i-a spus: «Bine, sclav bun! Pentru că te-ai dovedit fidel într-un lucru foarte mic, primește autoritate peste zece orașe».
Akkor előlépett az első, és ezt mondta: »Uram, a minád		Apoi a venit al doilea, zicând: «Doamne, mina ta a adus cinci mine!»
mina hasznot hozott.«		El i-a zis și acestuia: «Fii și tu peste cinci orașe».
Erre ő így szólt hozzá: »Jól van, jó rabszolga! Mivel egy nagyon kis dologban hűnek bizonyultál, legyen hatalmad		Dar a venit altul, zicând: «Doamne, iată-ți mina, pe care am ținut-o deoparte, într-o pânză.
város fölött.«		Știi, mi-a fost teamă de tine, pentru că ești un om aspru, care iei ce n-ai pus și seceri ce n-ai semănat».
Azután jött a második, és ezt mondta: »Uram, a minád		El i-a zis: «După gura ta te judec, sclav rău! Nu știai că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus și secer ce n-am semănat?
mina hasznot hozott.«		Atunci de ce nu mi-ai pus argintul la o bancă? Astfel, la sosire l-aș fi luat înapoi cu dobândă».
Őhozzá így szólt: »Te		Și le-a zis celor ce stăteau acolo: «Luați-i mina și dați-i-o celui care are zece mine!»
városnak légy a vezetője.«		Dar ei i-au zis: «Doamne, el are zece mine!» ...
Jött pedig az utolsó, és ezt mondta: »Uram, itt a minád, melyet egy kendőben elrejtve tartottam.		«Vă spun că celui ce are i se va mai da, însă celui ce n-are i se va lua chiar și ce are.
Féltem ugyanis tőled, mert kemény ember vagy; felveszed, amit letétbe nem helyeztél, és learatod, amit nem vetettél.«		Mai mult, pe dușmanii mei, care n-au vrut să fiu rege peste ei, aduceți-i aici și înjunghiați-i în fața mea»“.
Ő így szólt hozzá: »A saját szavaid alapján ítéllek meg, gonosz rabszolga. Ugye tudtad, hogy kemény ember vagyok, aki felveszem, amit letétbe nem helyeztem, és learatom, amit nem vetettem?		După ce a spus aceste lucruri, a pornit mai departe, urcând spre Ierusalim.
Akkor miért nem tetted be a pénzemet* a bankba? Úgy a megérkezésemkor kamatostul szedtem volna be.«		Când s-a apropiat de Betfaghe și de Betania, situate pe muntele numit Muntele Măslinilor, i-a trimis pe doi dintre discipoli,
Azzal így szólt az ott állókhoz: »Vegyétek el tőle a minát, és adjátok annak, akinek a		zicându-le: „Duceți-vă în satul pe care-l vedeți în fața voastră și, după ce veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care niciun om n-a stat vreodată. Dezlegați-l și aduceți-l!
minája van.«		Dacă vă întreabă cineva: «De ce îl dezlegați?», să spuneți: «Domnul are nevoie de el»“.
De azok ezt mondták neki: »Uram, neki már így is		Astfel, cei trimiși au plecat și au găsit totul așa cum le spusese.
minája van!«		În timp ce dezlegau măgărușul, proprietarii lui le-au zis: „De ce dezlegați măgărușul?“
Ő így felelt nekik: »Mondom nektek, hogy mindenkinek, akinek van, még többet adnak, de akinek nincs, attól még azt is elveszik, amije van.		Ei au zis: „Domnul are nevoie de el“.
Ezenfelül hozzátok ide azokat az ellenségeimet, akik nem akarták, hogy király legyek felettük, és végezzétek ki őket itt előttem.«”		Și l-au dus la Isus, și-au aruncat pe măgăruș mantiile și l-au pus pe Isus călare pe el.
Miután ezeket elmondta, folytatta az útját Jeruzsálembe.		Pe când mergea el, își așterneau mantiile pe drum.
Amikor közel ért az Olajfák hegyén fekvő Betfagéhoz és Betániához, Jézus elküldött kettőt a tanítványok közül,		Când s-a apropiat de drumul care coboară de pe Muntele Măslinilor, toată mulțimea discipolilor a început să se bucure și să-l laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate lucrările de putere pe care le văzuseră.
és ezt mondta: „Menjetek be abba a faluba, amelyet ott láttok, és miután beértek, találtok majd egy megkötött szamárcsikót, amelyen még soha nem ült ember. Oldjátok el, és hozzátok ide.		Și au zis: „Binecuvântat este Cel care vine ca Rege în numele lui Iehova! Pace în cer și glorie în locurile preaînalte!“
Ha pedig bárki is megkérdezi tőletek: »Miért oldjátok el?«, mondjátok ezt: »Az Úrnak van szüksége rá.«”		Dar unii dintre fariseii din mulțime i-au spus: „Învățătorule, mustră-ți discipolii“.
A küldöttek tehát elmentek, és úgy találták, ahogy mondta nekik.		Dar, răspunzând, el a zis: „Vă spun că, dacă aceștia ar tăcea, pietrele ar striga“.
Ám amint eloldották a csikót, a tulajdonosai így szóltak hozzájuk: „Miért oldjátok el a csikót?”		Când s-a apropiat, a privit orașul și a plâns pentru el,
Ezt mondták: „Az Úrnak van szüksége rá.”		zicând: „Dacă tu, da, tu, ai fi înțeles în ziua aceasta lucrurile care aduc pacea ... dar acum ele au fost ascunse de ochii tăi.
Azután odavezették a csikót Jézushoz, ráterítették a felsőruháikat, és felültették rá Jézust.		Fiindcă vor veni peste tine zile când dușmanii tăi vor ridica în jurul tău o fortificație cu pari ascuțiți, te vor înconjura și te vor strâmtora din toate părțile,
Miközben vonult, az útra terítették a felsőruháikat.		te vor trânti la pământ pe tine și pe copiii tăi dinăuntrul tău și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai înțeles timpul când ai fost inspectat“.
Mihelyt közel ért az Olajfák hegyéről lejövő úthoz, a tanítványok egész tömege ujjongani kezdett, és hangosan dicsérte Istent mindazokért a hatalmas cselekedetekért, amelyeket láttak:		El a intrat în templu și a început să-i arunce afară pe cei care vindeau,
„Áldott a király, aki Jehova* nevében jön! Béke az égben, és dicsőség annak, aki fenn a magasságban lakik!”		zicându-le: „Este scris: «Casa mea va fi o casă de rugăciune», dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari“.
A sokaságból azonban némely farizeus ezt mondta neki: „Tanító, szólj rá a tanítványaidra!”		El preda zilnic în templu. Dar preoții principali, scribii și oamenii de vază ai poporului căutau să-l omoare.
Ám ő így felelt: „Mondom nektek, ha ezek hallgatnának, a kövek kiáltanának.”		Însă nu știau cum să facă, pentru că tot poporul se ținea după el ca să-l asculte.
Amikor közelebb ért, ránézett a városra, sírt miatta,
és ezt mondta: „Ha te, igen, te, tisztán láttad volna ezen a napon, hogy mi az, ami békét hoz. . . de most már el van rejtve a szemed elől.
Mert eljönnek rád azok a napok, amikor ellenségeid sáncot építenek körülötted hegyes cölöpökből, bekerítenek, és mindenfelől ostrom alá vesznek*.
A földdel tesznek téged egyenlővé, és elpusztítják gyermekeidet tebenned, és nem hagynak benned követ kövön, mert nem ismerted fel, hogy megítéltek*.”
Azután bement a templomba, és kiűzte az árusokat,
ezt mondva nekik: „Meg van írva: »A házam imádság háza lesz«, de ti rablók barlangjává tettétek.”
És továbbra is naponta tanított a templomban. A magas rangú papok, az írástudók meg a nép főemberei pedig azon voltak, hogy megöljék őt,
de sehogy sem találták ennek a módját, mert az egész nép csüggött rajta, hogy hallja őt.